Sari la conținut

Fișier de lectură · 20 noiembrie 2026

Cărți Azi

Noutăți din lumea cărților, ca într-un sertar de bibliotecă

A-0070

Mustățile feldmareșalului Mackensen: Bucureștii sub ocupație germană, 1916-1918

Mustățile feldmareșalului Mackensen: Bucureștii sub ocupație germană, 1916-1918

Războiul a dezvăluit fragilitatea societății!

În anul 2025, editorul Corint a lansat pe piață un volum de 390 de pagini, semnat de Stelian Tănase, care explorează o fațetă mai puțin cunoscută a istoriei românești. Titlul cărții, „Mustățile feldmareșalului Mackensen”, sugerează o perspectivă ironică și critică asupra perioadei de ocupație germană din capitală, cuprinsă între anii 1916 și 1918.

Cu ISBN-ul 978-630-361-029-0, această operă se încadrează în categoriile de literatură contemporană, roman istoric și istorie, oferind o lectură complexă pentru cei interesați de dinamica socială din acea epocă.

De obicei, când evocăm România în contextul Primului Război Mondial, memoria colectivă se concentrează asupra jurnalelor intime ale Reginei Maria sau asupra mărturiilor memorialistice. Acestea au reținut imaginea unei națiuni aflate într-un proces de sacrificiu, eroism și rezistență în fața durerii. Ne amintim cu ușurință de suferința soldaților, de eforturile din spitalele de campanie și de dorința de a menține speranța vie în vremuri grele. Totuși, rămâne adesea în umbra atenției experiența specifică a celor care au rămas în București, în timp ce autoritățile, guvernul și familia regală s-au retras în siguranța Iașului.

Perioada de ocupație a Puterilor Centrale nu a fost doar un test al solidarității și al capacității de reziliență, așa cum o prezintă narațiunile convenționale. Ea a pus în evidență și aspectele mai puțin plăcute ale naturii umane, precum corupția, oportunismul, compromisurile morale și imoralitatea. Oamenii au demonstrat adesea o dorință acută de a profita de vulnerabilitatea semenilor lor. Stelian Tănase invită cititorul să exploreze chiar această latură mai puțin eroică a istoriei, reconstituind atmosfera dintr-un București aflat sub stăpânire străină.

În acei ani, războiul, frica și dispariția reperelor familiare au scos la iveală nu doar fragilitatea societății, ci și mecanismele complexe prin care indivizii încearcă să se adapteze unei realități ostile. Ființele umane nu se reduc niciodată la categorii simple de eroi sau lași, nici la victime sau profitori. În interiorul lor coexistă lumini și umbre, iar circumstanțele extreme pot muta granița dintre principii morale și interese personale.

Un fragment din text relevă această tensiune: bucureștenii au suportat rezemat ocupația timp de doi ani, ajungând la limita suportului psihic.

Dorința era ca nemții să fie conduși departe, dar aceștia nu păreau grabiți, ci se purtau ca și cum nu ar fi pierdut conflictul, tragând de timp.

Populația ar fi vrut ca Mackensen să plece primul, ca gest reparator după umilința din 6 decembrie 1916, când mulțimea s-a înșiruit pe bulevarde pentru a-l aclama.

Acest episod a stârnit un sentiment vechi, pătruns în oase, de pactizare cu oricine dorește să ne îngenuncheze. Simulăm supunerea și ne transformăm peste noapte, într-o metamorfoză curioasă, singura grijă fiind supraviețuirea. Ne-am acomodat cu dușmanul în acel decembrie geros, alături de delațiune, mizerie umană și minciună, acceptând totul, oricât de ofensator ar fi fost.

Structura cărții se bazează pe o sinteză de documente de arhivă, fotografii, jurnale, scrisori, articole de presă și memorii. Acolo unde sursele istorice taceau, autorul a completat golurile cu pasaje ficționale. Tănase definește opera drept un „antiroman”, o formulă care subliniază îmbinarea dintre cercetarea riguroasă și reconstituirea literară a unei lumi dispărute.

Supraviețuirea devine o grijă cotidiană?

Aspectul cel mai captivant al volumului este analiza comportamentului uman în condiții-limită. Imaginarul colectiv tinde să povestească războiul prin prisma eroismului și solidarității.

În schimb, Tănase privește spre zonele incomode: oportunismul, trădarea, denunțul și tentația de a profita de nenorocirea altora.

Din punct de vedere psihologic, acest lucru ridică întrebarea esențială asupra măsurii în care valorile noastre sunt determinate de credințe, iar cât de mult sunt influențate de împrejurări.

Când regulile se schimbă brusc și autoritatea trece în mâinile altora, supraviețuirea devine o grijă cotidiană. Oamenii sunt puși în fața alegerilor care le dezvăluie caracterul, dar le pot destabiliza convingerile. Unii rezistă, alții se adaptează, iar alții descoperă oportunități noi în ordinul instaurat, pe care nu le-ar fi avut în condiții normale.

Meritul major al cărții constă în punerea sub semnul întrebării a imaginii retrospective pe care o construim despre noi înșine. Tindem să privim trecutul prin prisma rezultatului final, ordonând evenimente pentru a ne confirma identitatea colectivă. Însă istoria trăită nu are claritatea istoriei narate ulterior. Există o distanță semnificativă între experiența concretă a ocupației și imaginea națională idealizată construită după război. Autorul explorează această tensiune între realitatea complicată a anilor ocupației și narațiunea convenabilă despre trecut.

Poate cea mai incomodă lecție a volumului este că identitatea morală a unei comunități se verifică nu doar în momentele de triumf, ci mai ales atunci când valorile sunt puse la încercare. „Mustățile feldmareșalului Mackensen” este destinată cititorilor pasionați de istorie, psihologie colectivă, relația individ-putere și raportarea la moralitate în circumstanțe imprevizibile.

Uneori, cea mai importantă lecție nu este să aflăm de ce erau capabili oamenii de atunci, ci să avem curajul de a ne întreba de ce am fi noi capabili în locul lor.

Citim asemenea cărți nu pentru a judeca aspru trecutul, ci pentru a înțelege complexitatea naturii umane și pentru a ne întreba, cu onestitate, ce anume din noi ar rezista dacă lumea cunoscută s-ar prăbuși.

Recenzia a fost elaborată de Raluca Elgyar, care evidențiază plusurile operei. În primul rând, cartea aduce o perspectivă mai puțin explorată asupra Primului Război Mondial, depășind eroismul și reziliența surprinse în jurnalele epocii, pentru a pune în prim-plan realitatea incomodă a ocupației Bucureștiului.

În al doilea rând, opera demistifică trecutul, renunțând la imaginea idealizată a unei societăți unite în suferință. Ea arată că, chiar și în momentele de criză națională, interesele personale și supraviețuirea pot intră în conflict direct cu valorile declarate.

Sursa: Bookblog

Alte fișe de pe raftul „Apariții editoriale”

  1. A-0066 · Apariții editoriale

    Literatura lunară: Kingsolver, Perry și Li redefinesc genul

    Poate trei voci să domine scena editorială? Luna aceasta s-a dovedit a fi una de excepție pentru pasionații de carte. Pe rafturi au apărut titluri care promit să schimbe…

    · 3 min de lectură

  2. A-0065 · Apariții editoriale

    Alex Donovici și Melcul Fulger: o lecție despre dragoste

    Povestea unui melc care caută iubirea? „Melcul Fulger și puterea dragostei” marchează un moment important în cariera lui Alex Donovici. Publicat în 2026 de Editura Liter…

    · 3 min de lectură

  3. A-0064 · Apariții editoriale

    Cinci recenzii literare care merită citite acum

    Ce adevăruri ascunse dezvăluie memoria și miturile? Săptămâna aceasta, criticii de referință au pus pe masă analize fine ale unor volume recente. De la politica american…

    · 3 min de lectură

Părerile cititorilor

Nicio părere încă. Fii primul care scrie.

Lasă o părere